Cine a citit blogul luna aceasta a retinut mai mult ca sigur patania cu abonamentul RATP de la inceputul anului universitar. Reamintesc pe scurt: aveam tichetul de abonament expirat din luna aprilie si, conform reglementarilor date de Sf. Duh insusi, nu mi se putea acorda un abonament cu reducere (in valoare totala de 12.5 RON). A trebuit in schimb sa-mi fac abonament pe 15 zile, “una linia”, 27 RON.

Ei bine ieri mi-a expirat minunatul abonament de doua saptamani, asa ca m-am prezentat la ghiseu. Din greseala, scot odata cu legitimatia, cartonul de abonament, tichetul expirat, etc si tichetul ala veeeechi din aprilie. Era inca acolo, cine sa-l ia. Le pun pe tejghea si surpriza. Doamna Gabi imi ia tichetul antic, expirat in aprilie, imi da unul nou, valabil… iar eu raman perplex. Bou la poarta noua, curca-n lemne…
Si o intreb pe duduita, ce si cum. De ce atunci nu se putea si acum se poate… Dumneaei imi raspunde senin ca s-au schimbat reglementarile si acum poate sa-mi faca abonament cu orice tichet expirat.
Privesc spre cer, zic resemnat “Romania” si plec. Nici nu mai are rost sa ma enervez. Imi pare rau de aia 27 de ron, pe care ii puteam arunca pe geam, sperand sa ii valorifice altcineva. Dar asa, au intrat in gaura neagra a RATP-ului, care, fara suparare, putea sa se lipseasca de ei.