Cu putin timp inainte sa se incheie sesiunea au aparut la afisierul de jos al facultatii cateva foi care anuntau “restructurarea” grupelor (din anul II cel putin). Am constatat cu mirare ca am ajuns in alta grupa, alta semi-grupa, alti colegi. 27 de colegi in semi-grupa si cam 55 in grupa. Hopaaaa ??
Pai si noi cum lucram ? M-am intrebat imediat… Laboratoarele au cam 15-16 calculatoare, iar salile de seminar nu prea sunt facute sa bagi 50 de oameni. Imediat cativa colegi m-au linistit: lasa ba ca nu vin toti. Asa speram si eu. Doar ca azi cand a inceput efectiv semestrul al doilea am observat ca nu lipsesc decat 1 sau 2 oameni din fiecare grupa. Asta poate si fiindca promovabilitatea pe primul semestru a fost extraordinar de scazuta. (Ca sa completez articolul asta, avem 9 integralisti pe intreaga specializare, bravo AC, studentii sunt mereu de vina, profesorii sunt extraordinari, o eminenta, una si una… ). Deci colegii mei sunt oarecum siliti sa fie foarte prezenti semestrul asta ca sa aiba sansa sa adune cele 40 de credite necesare promovarii anului.
Revin: deci cum lucram ? Suntem 28 pe 16 calculatoare… aproximativ 2 la un calculator… perfect. Doar ca, atunci cand trebuie sa gandesti si sa scrii un program, o singura tastatura e cam greu de impartit in doua. Si daca studentii mai au si idei/opinii diferite, ti-ai vazut fericirea cu ochii. Ideea ar fi sa ne aducem de pe acasa niste laptopuri. Sugeti p***!
In Danemarca, daca vrei sa iei acasa laptopul de la servici ca sa iti continui lucrul, trebuie sa platesti un impozit anual destul de grosut. Se presupune ca il folosesti si in scopuri personale, plus ca exista mereu riscul deteriorarii (nu, nu se pune problema de furt). In Romania nici nu concep ca ar putea sa-ti dea vreun echipament de la facultate, inafara de cartile rufoase din anii 70, dar macar sa aiba ca sa putem lucra, nu !? De ce sa vin eu cu laptopul meu de acasa, sa-l deteriorez, sa risc sa mi-l fure ? Plus ca nu mi se da liceenta nici de MatLAB, nici de AutoCAD, nimic… trist !
Ce sa mai zic: e bataie de joc piramidala… dar principala vina stiti cine o are ? Stiti cu totii… :)
cristian
February 15th, 2010 at 23:23
Buna initiativa ta sincer vorbesc problema este alta: ce faci de aici inainte? Adica da te-ai revoltat pe blog, au citit x colegi..si nu numai dar… crezi ca se va schimba ceva ? Ei bine nu! de ce? Pentru ca refularea e doar pe blog… Un sfat: fa adunarea in grupa, scrieti o cerere in care va prezentati doleantele si mergeti in grup la decan. Bateti cu pumnu in masa pt ca profesorii, secretarele, femeile de servici si portarul au salar pentru ca facultatea are studenti, adica pentru ca voi sunteti acolo, voi le platiti salariile. Spun asta pentru ca stiu situatia de la politehnica (electrotehnica mai exact), prietena mea e la AC si ii spun acelasi lucru “bate cu pumnu in masa pentru drepturile tale”. Am sa detaliez la mine pe blog marti poate miercuri
QuadroQ
February 16th, 2010 at 00:10
in teorie… usor.. in practica… le e frica…
eu si acum am restanta din anu I la GAC pentru ca am indraznit sa bat cu pumnul in masa pentru cele 10 minute de pauza…
aici e comunism, e greu de lucrat… trebuie sa ii adun, e drept, dar e greu… pana atunci, mai bloguim, mai bloguim.
Ideea e ca generatiile urmatoare sa se gandeasca de doua ori inainte sa aleaga TuIasi… sunt alte orase, alte tari … facultati mult mai bune!
Irina
February 16th, 2010 at 15:53
bataie de joc :|
omuldelamecanica !
February 16th, 2010 at 21:02
nu i nici o bataie de cap // ! culmea asa e la noi …asa se practica… nu i probl … stim sa ne adaptam oricarei situatiii .. ! plin la inceput apoi se linistesc lucrurile pe parcurs !
@like penguins am zis!
TuIasi Style: ne plimbam cu scaunul | QuadroQ
February 22nd, 2010 at 21:33
[...] Articol de asemenea denumit “Semi-Grupa de 28 – Partea a Doua”. Pentru ca plimbarile mele cu scaunul sunt o consecinta directa a [...]