Cea mai importanta proprietate a timpului este ireversabilitatea. Daca ne-am putea intoarce in timp, ne-am complace cu totii intrun moment banal si n-am cunoaste niciodata fericirea pura… (Asa ziceam pe twitter intr-un moment profund al laboratorului de MAE).

Acum sa ma explic. Multi oameni, cand sunt pusi sa-si imagineze ca ar putea sa se intoarca intr-un moment in timp, gasesc repede momentul dorit. Moment in care ei cred ca au simtit fericirea totala, un moment pe care l-ar trai o vesnicie.  Eu zic ca nu este niciun moment indeajuns de fericit pentru care sa ma blochez in timp.

Firea umana este foarte adaptabila: daca stai intr-o sauna, ti se pare insuportabil de fierbinte la inceput, dar apoi te obisnuiesti. Asa e si cu fericirea. Clipa aia, e fericita atunci, odata, poate si de doua ori daca am trai-o ar fi tot fericita, dar apoi devine banala. Viata trebuie sa evolueze de acolo spre mai bine. Daca ai ratat drumul spre mai bine, trebuie sa te agati de un nou moment fericit de la care sa pornesti. Nu poti sta niciodata locului !

Si-atunci, sa multumim timpului ca nu poate curge si inapoi. Cine stie cati oameni ar rataci intre trecut si prezent ? Cine stie cat prezent s-ar irosi pentru ca “jucatorii” lui ar fi inca in trecut ? Si oare ar mai putea gasi cineva fericirea, atunci cand ai o viata intreaga de rascolit ?

PS: Cat am scris articolul asta am irosit momente de fericire, nu va faceti griji, recuperez :D

Popularity: 1% [?]