Buna. Nu ma numesc Noir, nici Vasile, nici Gheorghe si nici Alex. Astazi nu am sa va vorbesc despre ceva, ci despre NIMIC. Nu am nici un discurs si nici nu am vreo idee despre ce va voi vorbi eu acum.

Nu voi prezenta nici o revista a presei si nici un filmulet despre ce am facut eu la viata mea. Nu voi incerca sa va atrag atentia prin ceea ce stiu  sau nu stiu sa gatesc. Nu va voi spune nimic.

Asta nu sunt Eu ci doar o parte din mine. Nu vreau sa fiu normala. Normalitatea nu-mi antreneaza spiritul. Dupa cum vedeti nu am bocanci si nici fusta sau machiaj…aaa da si nu m-am dat nici cu fond de ten. Totusi am un iz pe hainele astea…e parfumul de azi dimineata.

Ce pot sa va spun despre mine? Pai…Nu imi plac oamenii mari pentru ca nu sunt veseli. Tristetea si munca ii caracterizeaza pe ei, dar nu si pe mine. Sunt plictisitori oamenii mari, au uitat sa fie copii. Ii iubesc pe cei mici foarte mult, dar asta nu inseamna ca o sa fac unul foarte curand. Nu de alta dar nu vreau sa imi stric ne-silueta mea.

Nu am multe calitati, dar nici nu excelez la capitolul defecte. Nu tac…Nu dorm in ultima vreme, dar nici nu mi se observa oboseala de pe chip…Si cel mai grav e ca nu voi nega ca sunt geloasa.

Nu ma voi intreba nicioadata daca oamenii ma iubesc. De ce? Pentru ca atunci cand ma intalnesc, au doar doua variante: fie ma adora, fie ma ucid cu privirea… Bineinteles ca nici eu nu ii iubesc pe toti. Sunt si eu om. Nu ma pot darui tuturor pentru ca nu toti imi sunt dragi inimii.

Nu sunt matura. Si acum cateva zile mi s-a spus doar atat: esti spontana, rationala si cursiva. Deci am pacalit un om. Aaaa da…si pentru prima data nu v-am vorbit mult.

Iar pentru ca nu stiu cum sa inchei acest discurs am sa va spun doar: “Pa”.

PS: Si acum sa va explic… Aceasta a fost prezentarea mea de la un examen oral. Impactul a fost unul puternic pentru publicul format din colegii mei si profesorul nostru. Sper sa va placa si sa fi inteles ce am dorit sa subliniez (redarea pozitivului, a realului prin negatie).

Popularity: 1% [?]