Sunt oare unele cuvinte mai “grele” decat altele ? Sau exista un mod precis de a descrie ceva, pe care mai apoi incearca toti oamenii sa-l ocoleasca. Scopul ar fi sa gaseasca un drum mai bun, mai frumos, dar niciodata mai scurt.
Dar ce facem cu gramada de cuvinte redundante lasate in urma ? Exista nenumarate moduri de a spune ca te duci sa te pisi, dar care-i rostul ? Ca-mi zici ca te duci sa faci shushu, sau ca te pishi, mi-e exact tot una… Daca ar fi vreun cod secret, prin care doar eu din univers sa inteleg ce vorbesti, poate ar fi convenabil. Dar asa ? Toti stam la aceeasi masa si vorbim aceeasi limba. Seaca, dar practica. Unul vine si reinventeaza comunicarea….
Care e de fapt ponderea unui cuvant ? Cum se masoara eleganta cuvintelor ?
Popularity: 1% [?]
May 31, 2010 at 11:43
1. nu vad de ce ti-ar spune cineva ca se duce sa se pise.(exceptand situatiile in care este imperios necesar)
2. cu totii preferam compania unei persoane diplomate,care stie sa-si masoare cuvintele. Astfel eviti situatiile tensionate;)
May 31, 2010 at 18:42
Eu cred că eleganţa provine şi din tonul pe care îl foloseşti când alegi să spui ceva. Şi-apoi, mie, de exemplu, îmi plac formulările originale, personalizate. Astea pigmentează, uneori, conversaţia. (Mai puţin când vine vorba de nevoile personale :))! )
June 4, 2010 at 08:35
pentru a putea masura in ce masura trebuie sa fim sau nu diplomati trebuie sa analizam in primul rand persoanele langa care suntem la masa. In cercul de prieteni apropiati iti poti permite sa spui “ma duc sa ma pish!” pentru ca iti sunt prieteni apropiati. De fata cu seful nu poti spune asta. E la fel cu acele bariere de spatiu personal: juma de metru in jurul corpului e zona de intimitate, mai departe zona personala si tot asa… Fiecare persoana trebuie intre treptat in aceste spatii. Putem imparti si comunicarea in astfel de zone in functie de vulgaritatea (pentru ca asta e primul criteriu de masurare al cuvintelor) exprimarii.
June 4, 2010 at 18:12
te bantuie metalimbajul si semiotica?
June 4, 2010 at 23:07
Lucian,nu-s de acord!!!!doar pt ca esti prieten cu mn nu inseamna ca trebuie sa accept un limbaj mai putin elevat din partea ta(sau a oricui altcuiva). doar pt ca ,cunosti pe cineva de mai mult timp si e de o seama cu tn nu inseamna ca de acum iti poti permite sa fii mai putin respectos cu pers-le respective;)
June 5, 2010 at 23:57
Ideea e următoarea: cuvintele nu au greutate, dar oamenii da. Astfel, din dorința de a fi cineva sau nimeni, am început să stabilim reguli de comunicare, formalizate sau nu, trecuter într-un registru sau nu… Astfel, dacă te duci la un om cu „greutate” cum ar fi un profesor de la facultate și te duci și îi zici: „îmi bag piciorul în seminarul tău, mie îmi vine să mă cac”, te va ușura și el de un examen… însă dacă stau la masă cu matei în Magnet sau în orice altă parte și zice „ma duc să mă piș”, cu siguranță mă voi sacrifica(sau cel puțin mă voi gândi) să-i dau o bere că vorba aia… înseamnă că omul mai vrea una și se duce să-și facă loc ;)
June 5, 2010 at 23:58
Ah.. și Matei.. mă duc să mă pish :)) cum îți pun eu ceva pe ftw, cum sari de 3 voturi :))
Pingback: E greu să găseşti un mix bun – din blogosferă | LucicX